Istoria noastra
Istoria noastră
Liceul Tehnologic Nicolae Bălcescu se află în orașul Oltenița care se găsește pe malul stâng al Dunării, la vărsarea râului Argeș în fluviu și este așezată în Lunca Dunării, în dreptul kilometrului 430, în aval de confluența Dunării cu râul Argeș.
Este punctul terminus al șoselei naționale DN4, care o leagă de București. La Oltenița, din acest drum se ramifică șoselele naționale: DN31 care duce spre est la Călărași și DN41 care duce spre vest la Giurgiu. De București orașul este legat și prin calea ferată bucurești-Oltenița.
În nordul orașului au fost găsite urme ale culturii Gumelnița. Se presupune că cetatea din timpul romanilor numită Daphne, care în timpul împăratului bizantin Constantin cel Mare a devenit Constantiola sau Constantiana Daphne s-a aflat tot în zona orașului. Toate informațiile vechi așază cetatea Daphnes la confluența Dunării cu râul Argeș.
În 1950, Oltenița a căpătat statut de oraș raional și reședință a raionului Oltenița din regiunea București, statut ce s-a păstrat până în 1968, când a redevenit oraș component al județului Ilfov (reînființat).
În 1963, în Olteniţa, se înfiinţează Liceul Teoretic ,,Nicolae Bălcescu”, cu localul în strada Cuza-Vodă, nr. 46 fiind în proprietatea Ministerului Învăţământului.
În 1973 se înfiinţează Şcoala profesională şi de ucenici de pe langă Şantierul Naval Olteniţa, cu localul în strada Portului, nr. 3 proprietatea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini (prin S.N.O.)
In 1974, Liceul Teoretic ,,Nicolae Bălcescu” îşi schimbă denumirea în Liceul Industrial nr.2 şi în acelaşi an fuzionează cu Şcoala profesională şi de ucenici a M.I.C.M. sub denumirea de Grupul Şcolar de Construcţii de Maşini Olteniţa, sub dubla autoritate a Ministerului Invăţământului şi M.I.C.M., funcţionând cu două localuri distincte, în strada Cuza –Vodă nr. 46 şi în strada Portului nr.3, sub o singură conducere.
În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea orașului la județul Călărași.
Majoritatea locuitorilor sunt români (84,7%), cu o minoritate de romi (5,63%), iar restul de 9,18% din populație aparține altor minorități.
În 1985, Grupul Şcolar de Construcţii de Maşini, rămâne cu un singur local – cel din strada Portului nr.3. In 1993, Grupul Şcolar de Construcţii de Maşini Olteniţa îşi schimbă denumirea în Grupul Şcolar ,,Nicolae Bălcescu” cu localul în strada Portului nr.3, unde funcţionează şi în prezent cu aceeaşi denumire.
În anul 1991 Grupul Școlar se transformă în liceu tehnologic, sub denumirea de LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU”, denumire sub care funcționează și în prezent.